Acum câteva zile în timp ce meditam, în loc să fi avut mintea ”goală”, eram bombardat cu tot felul de gânduri care nu îmi dădeau voie să fiu ”in the now”, cum spune Eckhart Tolle.

 

 

Ca niciodată, asta m-a făcut să devin curios și să încerc să aflu care este rostul tuturor gândurilor pe care le avem în fiecare moment al vieții noastre, de ce le avem.

 

 

De ce atunci când trebuie să fim atenți la un anumit lucru sau la o anumită acțiune, în mintea noastră apar tot felul de gânduri care ne derulează tot felul de imagini care nu au nicio legătură cu ceea ce ar trebui să facem în acel moment. De ce în marea majoritatea a timpului avem gânduri de frică, de ură, de anxietate sau gelozie, în loc să avem gânduri pline de iubire și bucurie? Care este scopul lor? Ce vor să ne învețe?

 

 

Experții spun că avem peste 50.000 de gânduri în fiecare zi. Extraordinar de mult.
Iar asta face ca de foarte multe ori să ne gândim la cu totul altceva decât la ceea ce facem în acel moment. Ca de exemplu atunci când ești la volan și conduci. În loc să fii atent la drum astfel încât să nu îți sară vreun nebun în față, te gândești la discuția avută cu nu știu ce prieten acum trei săptămâni, atunci când v-ați contrazis din cauza unui anumit subiect. Însă pentru că nu ai putut trece peste faptul că acel om nu a fost de acord cu tine, tu încă și acum te cerți cu el, în mintea ta.

 

 

Când ești la servici în loc să te concentrezi pe ceea ce faci, te gândești la ce s-a întâmpla în meciul de aseară sau la filmul de comedie pe care l-ai văzut și începi să râzi aiurea. Și îți dai seama de asta după minute bune.

 

 

Am ajuns la concluzia că de fapt toate gândurile pe care le avem, fie bune sau rele, de fapt ele ne arată ce probleme avem. Ce trebuie să rezolvăm la noi înșine. Dacă avem gânduri care mai mult bagă spaima în noi, ăsta este un semnal prin care ni se spune că trebuie să învățăm cum să ne înfrângem fricile.

 

 

Dacă avem gânduri pline de ură, gelozie, invidie sau tristețe, de fapt sunt un semn prin care ni se spune că trebuie să iertăm, să ne iertăm și să nu mai trăim în trecut.

 

 

Suferința apare tot datorită gândurilor pe care le avem.
Dacă suferim din cauza unui anumit lucru, acea suferință de fapt ne arată că avem o problemă.
Apropo de suferință, coperta pentru viitoarea carte este gata(vezi în poza de mai jos).

 

Pentru mult timp am avut o problemă cu preoții. Când îi vedeam îi condamnam că sunt niște avari, că se gândesc doar la cum să facă din ce în ce mai mulți bani și cum să își cumpere mașini din ce în ce mai luxoase. Că nu îi mai interesează oamenii, ci doar baniiiii. Și că în loc să se facă spitale și școli, se fac biserici.

 

 

Îi condamnam că țin cunoașterea doar pentru ei și că nu vor să o împartă cu ceilalți. Că marea majoritatea a oamenilor care merg la biserică nu înțeleg nimic. Merg și se uită pe pereți, iar asta se datorează doar preoților că nu vor să le spună ce se întâmplă de fapt în timpul slujbelor sau ce se întâmplă atunci când pupi sau atingi o icoană.

 

 

Până la urmă am aflat de ce aceștia nu împart cu oamenii de rând ceea ce ei cunosc și mi-a trecut. Am înțeles și le-am dat dreptate. Iar dacă doi, trei, zece preoți sunt ahtiați după putere sau bunuri materiale, asta nu înseamnă că toți sunt la fel. Asta a fost o lecție care să îmi spună să nu mai judec și să nu mai condamn înainte de a cerceta.

 

Faptul că pur și simplu avem zeci de mii de gânduri fără ca noi să ne dăm seama de ele de cele mai multe ori pentru că visăm cu ochii deschiși, arată că avem o altă problemă. Aceea că nu știm cum să fim mereu sau în marea majoritatea a timpului să fim în prezent.

Alex Ureche

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *